Tarziu. Intarzii

"sau nu mai vin deloc!"
asa mi-ar suna cuvintele sufletului in clipele astea.
Sa intelegeti mai bine?!
NU MAI POSTEZ. Voi continua sa scriu, dar nu pentru blog.
o decizie luata dupa multe intrebari DA si NU:), intre "sunt sau nu dura? - cu mine si cu ceilalti- ", intre raspunsuri de DA si NU.
nu mai postez pentru ca m-am saturat de trait virtual. Toti suntem prieteni pe site-uri. Si mai dur, si mai trist, si mai grav, este faptul ca PRIETENII ni s-au transformat in TASTE. Nu ne mai intalnim sa bem o bere, un suc, o plimbare in parc, un gratar, o fuga la mare de o noapte. Nu mai mergem acasa la cel care ne-a inseninat candva cerul sufletului, pentru ca rezolvam problema cu un BUZZ. si asta doare, al dracului.
ne-am cunoscut pe net, dar traim inca PE NET. nu facem nimic sa traim fata in fata. sau langa, sau spate in spate macar. pe net.
ne-am cunoscut personal, dar traim mai bine AICI. caci e mai simplu, sau mai ... stiu eu cum???
aflam unii despre altii de pe site-uri de socializare! unde am petrecut pastele, ce ne-a placut, cand plecam la Roma, unde am mancat cel mai bun pui, cum aratam in costum de baie, cu buchetul miresei prins la 4 dimineata, machiate, imbracate din Mall, sau aparent din Mall!
asa ne pierdem prietenii, si asa ne pierdem pe NOI. identitati si realitati.
asa ii acuzam pe ceilalti ca nu se inmtereseaza de noi. dar nu ne gandim ca de fapt au totul pe tava. Pe blog, pe facebook, etc!
de ce sa te mai sun, Cata, sa iesim la o bere, sa povestim ce am facut cu copiii, cand oricum vedem pe facebook tot?:)
e fada intalnirea oare??
de ce sa ma mai suni, Cata, sa mergem la o pizza in pijamale:)), cand poti vedea unde am fost de 1 Mai-ul asta?:)
ne postam viata in imagini, o aratam tuturor, ne descoperim si apoi intreba DE CE?
simplu: pentru ca noi alegem sa ni-i indepartam pe cei dragi prin clik-uri.
am scris aici de toate: si poezii, si revolte, si ganduri, si vise, si dezamagiri, si bucurii, si amagiri. TOT!
citesc multi.chiar aseara mi s-a spus ca sunt trimisi altii "sa citeasca si sa invete de la o femeie care nu se plange" (Multumesc, Viorel, pentru aprecieri, nu fi dezamagit ca nu vei mai avea ce sa citesti!):P
si invata! si uita! ca fiecare, de altfel!
exisat oameni care imi stiu viata pas cu pas - sau care o deduc gresit- :)) din ceea ce scriu. Si i-am lasat sa creada ce vor! unii m-au vazut ca pe ceva ce rar gasesti, altii ca pe cineva ce intalnesti la orice pas. unii m-au injurat, altii m-au felicitat! pentru ce insa???
va zic eu: pentru moduri de a gandi. de a simti!
de a avea curaj. sau de a-mi fi teama! de tot.
multi s-au regasit inn randurile astea. direct sau indirect si-au gasit numele aici!
simtindu-se ofensati, fericiti, multumiti sau dezamagiti. de mine, de felul de-a gandi, de felul de-a intelege, etc!
multi se vor afla si de acum inainte in randuri. dar nu ale blogului. sau ale facebook-ului.
ci in cele ale sufletului meu!
diferenta este insa ca ... numele si-l vor citi - direct sau indirect- :) doar cei care SIMT.
orice.
inchei ... puteti continua voi povestea ... PICATURII DE ROUA!
CACI ..
A FOST ODATA CA NICIODATA!
PS:Multumesc, Cata, nu m-ai invatat doar sa construiesc impreuna cu piticii turnuri care sa ajunga la cer :)!!! stii la ce ma refer, iar daca nu ... afli PERSONAL:))