pentru palmele mele

vineri, 31 iulie 2009

judecata

Lumea ne judeca . Dupa zambet , dupa tristete , dupa suras , dupa lacrima, dupa spusele celorlalti!
Lumea ma judeca :) dupa tacere , dupa vorbe, dupa nimicuri , dupa multe si putine pe care le fac sau le spun , pe care nu le fac sau nu le spun . Niciodata sau la timp .
Lumea ne invidiaza si ne uraste . Pentru ca suntem mai buni ca ei , pentru ca suntem mai frumosi ca ei , pentru ca facem mai mult ca ei .
Lumea Ma uraste . Pentru ca altii ii mint .Pentru ca aleg sa creada vorbele lor decat sa aiba rabdare sa ma cunoasca . Pentru ca sunt atat de slabi incat vad doar aparenta . Acestor oameni nu am ce sa le spun :) Nici nu merita efortul :)
Lumea face diferente intre oameni . Nu pentru ca ar exista , caci in fata lui DUMNEZEU toti suntem la fel , ci pentru ca cei slabi traiesc din barfa si minciuna , iar cei puternici sufera in ei si aleg sa taca. Dar intotdeauna ies invingatori in fata Lui .
Lumea rade de noi . Pentru ca suntem prosti , pentru ca suntem urati , pentru ca suntem saraci , pentru ca suntem altfel decat ei .
Lumea rade de mine . Pentru ca nu schimb barbatii ca pe sosete , pentru ca nu merg in cluburi si nu beau Tequilla . Pentru ca nu fac cadouri lenjerii de pat si servicii de cafea , ci puzzle- uri si diverse nimicuri personalizate . Pentru ca nu pun accent pe valoare materiala , ci pe suflet .
Lumea ne injura . Pentru ca trecem strada regulamentar cand ei se grabesc , pentru ca ne incaltam inadecvat anotimpului , pentru ca sunam cand ei au ceva important de facut .
Lumea ma injura . Pentru ca sunt corecta si nu "pupincurista " ( a-mi fi scuzata de mii de ori expresia!!!) , pentru ca nu vreau sa fiu in centrul atentiei , pentru ca stau in umbra si vorbesc doar cand sunt intrebata .
Lumea ne vede , dar nu ne intelege . Pentru ca desi vorbim aceeasi limba , ei nu inteleg sensul realitatii , ci doar al aparentei . Pentru ca se imbraca in mov pentru ca " e la moda " , nu pentru ca li se potriveste . Pentru ca privim in alte parti cand ei se asteapta sa privim doar la ei .
Lumea Ma vede , dar nu Ma intelege . Pentru ca vorbesc prin cuvinte scrise mai degraba decat prin vorbe care zboara , pentru ca intotdeauna cauta sa vada ceea ce vor , nu ceea ce ESTE. Pentru ca desi STIU cine si cum ma percepe , tac si tin in mine realitatea . Pentru ca nu am de ce sa dau explicatii .
Si cam asa suntem Noi . Cam asa ne trec vietile . Azi barfind , maine fiind barfiti . Fara sa realizam ca sunt lucruri mai importante de judecat , de ras , de spus sau de orice ...
Azi am luat vacanta . Fericire ! Nu ? Da , cam asa ceva s-ar traduce . Depinde insa cum o privim fiecare . Ma uitam la Luca si nu aveam curajul sa vorbesc . Un ingeras care nu stie ce inseamna sa barfesti , sa minti , sa furi , sa ucizi , sa faci rau fara ca altii sa-ti fi facut .
Vorbea , radea , ne zambea , ne striga , ne asculta , ne spunea tacut " INVATATI SA PRETUITI LUCRURILE SIMPLE , NU CAT DE APRECIATI SUNTETI !"
Am luat vacanta . 1 luna de zile voi fi departe . De Bucuresti , de serviciu , de oamenii de aici , de magazinele si aglomeratia nebuna . Departe de Luca .
E bine , dar si rau fara el . Sau trist . Sau nefiresc . Si nu e vorba de obisnuinta . E vorba de SIMPLITATE . E vorba ca am invatat sa pretuiesc zambetul lui mai mult decat orice . Am invatat ca atunci cand mi-e greu trebuie sa ma gandesc la el si sa imi spun " daca acest ghem de omuletz ne poate suporta "ifosele" si cerintele 8 ore pe zi , eu de ce nu as putea suporta nedreptatile care imi sunt facute? Si lui i se pare nedrept sa asculte in fiecare secunda de noi , sa isi rupa din timpul si din fericire sa de copil pentru a ajunge mai tarziu sa fie MAI BUN . Dar intr-o zi ne va multumi .
Daca el poate , eu de ce nu as putea sa ascult si sa tac , sa las si sa iert? pentru a ajunge , mai tarziu si mai buna ?
si uite astfel reusesc sa razbat la fiecare nedreptate , la fiecare minciuna si la fiecare rana care mi se face .
uite asa reusesc sa plec in vacanta cu gandul ca surasul lui ma va face mai buna , mai increzatoare si mai puternica .
e greu sa ma intelegi , strainule ce citesti ! nici nu vreau si nici nu pot sa te conving sa fii mai bun facand exact ce fac si eu , stiu ca nu voi reusi!!! dar macar las scris . Poate intr-o zi vei intelege ca nu prin minciuna si nedreptate vei razbate !
adevarul va iesi mereu la iveala . mai devreme sau mai tarziu !!!

luni, 20 iulie 2009

surioara mea - Alina Paduretu


ne-am cunoscut cand clopotele timpului meu pareau sa isi fi incetat bataia inimii , luandu-le locul mersul sacadat al patimilor .
mi-o amintesc firava ... ca un firicel de iarba verde printre ierburile ingalbenite ale lumii noastre .
statea cuminte in banca sa , departe de mine sau aproape , aceeasi fetita cu ochi scanteietori , in care se citeste si azi aceeasi sinceritate si bunatate care te cheama in imensitatea lor .
parea timida . Poate chiar retrasa . Si intrebator de calma . Acea acalmie pe care ti-o dau doar ingerii , atunci cand reusesti sa patrunzi in lumea lor .
Pe Alinuta mea nu o pot numi "inger " . Ea nu are aripi . Doar de asta . Ea doar iti da aripi atunci cand simti ca zborul tau isi incheie socotelile cu Timpul . Sau cu vremea de afara , care nu-ti mai permite sa decolezi . Uneori tie ti se pare prea tarziu ... ei insa i se va parea alt inceput .
am implinit cativa anisori de cand ne stim ... nu le stiu numarul . nici nu vreau sa-l stiu . Ma simt batrana cand imi numar clipele in minute si secunde . Iar prietenia noastra nu vreau sa imbatraneasca . Asa-i ca nici tu nu vrei , Alina ?
nu ne-am sarbatorit niciodata "ziua de nastere " a prieteniei noastre . Nu am dansat , nu am primit cadouri si nu am invitat pe nimeni . Nici nu cred ca aveam pe cine . In fine ...
Ne-am facut insa cadouri una alteia . Nu unele ce constau in bani sau bijuterii . Cadouase care nu se impacheteaza in hartii scumpe sau in pungute cumparate de la supermarketul din colt . Cadouase care si-au deschis singure funditele si cutiutele vremii pentru a iesi la lumina : puterea de a merge mai departe prin lumea care nu ne intelege asa cum am vrea noi !
Alina , tu stii sa numeri pana la infinit faramitele sufletului meu si sa le dai un nume fiecareia . Tu ai fost langa mine cand cortina bucuriei mele s-a tras singura si m-a lasat in intuneric .
m-ai luat de mana si m-ai invatat sa ma descurc in obscuritatea lumii meschine . M-ai asezat pe bancuta rabdarii si m-ai invatat sa incetez sa mai numar secundele ce trec , caci asa voi fi nefericita .
Tu mi-ai lacuit unghiutele in culoarea budincii de capsune si mi-ai spus ca nu mai vrei sa le vezi neingrijite . Pentru ca nimeni nu merita sa ma intristez pentru el . Si ai avut dreptate !
Tu m-ai condus in fiecare seara pana la usa caminului pentru ca iti era teama sa nu fiu lovita . Pentru ca ti-a pasat de mine .
Tu mi-ai strans manutele tremurande la coltul stradutei cand mi-era teama sa ma intalnesc cu baiatul care mi-a aratat ca niciodata nu e prea tarziu . Tu te-ai bucurat pentru mine cand mi-a fost impartasita bucuria intalnirii , pe tine te-a durut sufletul cand imi plangeam neimplinirile .
Tu mi-ai adus in dar " Psihologia Judiciara" si mi-ai spus ca nu stii sa scrii ca mine epistole lungi . Nu ai stiut insa ca eu nu am nevoie de vorbe . Culoarea albastra a cartii imi este de ajuns . Ai strigat prin ea acel "NU MA UITA ! " plin de speranta .
Tu ai zambit sincer si increzatoare cand ti-am tot spus ca voi ajunge o mare poeta si ca ma voi casatori cu un pilot .
si inca zambesti cu aceeasi incredere frapanta , care nu ma poate lasa sa cad in deznadejdi .
Iata ca a venit clipa cand sa pasesti pe covorul rosu al Iubirii . Sunt fericita ca sunt langa tine . Sunt fericita ca iti implinesti visul pe care il pastrezi in inima de atatia ani . Sunt fericita ca esti surioara pe care nu am avut-o niciodata si iti multumesc pentru ca m-ai primit in casa inimii tale , chiar daca acolo mai era si surioara ta reala .
sunt fericita pentru ca esti "mica printesa " in rochita ta alba , cu coronita binecuvantarii pe cap, sunt fericita pentru ca esti fericita de mana cu " micul tau print ".
Alina , nu stiu daca vei fi nasa mea in ziua cand voi pasi ca si tine pe covorul de flori al iubirii mele , dar cu siguranta vei fi surioara care va sta la aceeasi masa cu mine . Oricand .
Nu stiu daca vei asista la "rapirea" mea cu avionul la care am visat de cand eram micuta , nu stiu daca langa mine va fi cel mai frumos pilot militar , dar stiu sigur ca va fi cel mai pretios inger coborat din cer pentru mine . Si asta o stiu pentru ca tu m-ai invatat sa visez frumos .
atat de frumos incat veti vedea si tu si Laur numai avioane pe tot parcursul nuntii mele :))))
Alina , lasand gluma cu treaba ei , iubeste cu toata fiinta ta , fara teama esecurilor , fara bariere si piedici !
iubeste ca si cand secundele sunt eternitati , iar eternitatile farame de secunde ce se sparg in impliniri !
Nu iti urez "CASA DE PIATRA" . E prea tare piatra pentru a se inmuia cand fiecare din voi greseste , iti urez "PUTERE DE SACRIFICIU ".
Si ma opresc aici .

vineri, 17 iulie 2009

femeia

plapanda floare ce isi scutura petalele la prima furtuna.
ai grija sa nu fii tu cel care sa o porneasca!
norisor alb care isi porneste ploaia la primul fulger.
ai grija sa nu fii tu cel care il atinge !
pentru ca picaturile ploii sunt lacrimile femeii care a ales sa-si imparta viata cu tine, pentru tine , intre tine si restul lumii !
calatoare pasare care se intoarce mereu la cuibul sau ,
chiar daca este cel mai saracacios !
ai grija sa nu fii tu cel care ii taie aripile !
nu s-ar mai putea intoarce niciodata acasa !
bogata tara in care se vorbeste o singura limba : a iubirii!
ai grija sa nu fii tu cel care o saraceste !
atunci va trebui sa accepti straini care vor aduce cu ei limbi noi!
cer senin care nu stie ce inseamna " intunecat"
ai grija, nu fi tu cel care ii arata!
vor plange si stelele !
femeia : nu una oarecare , ci A TA!
ai grija sa ramana asa!
17 iulie 2009

duminică, 12 iulie 2009

fum de tigara

iti inhalez fumul prin narile segmentate de dorinta
tragand in mine cu nesat mirosul putrezit de amintire.
tigara ti-e sufletul care si-a facut singur rost de tutun
cultivandu-si in gradina vietii parcele de iarba.

fumezi fara teama ca plamanii iti vor fi strapunsi de boala
cu dorinta bolnava de a trage din tigara timpului cat mai multe secunde
pe care sa le tii in tine , sa-ti treaca prin inima, prin suflet ,
sa-ti ajunga in tample , sa se prefaca in nori si sa te poarte spre cer .

ma uit la tine si iti urasc chipul . iti urasc inclusiv buzele care trag cu nesat
din tigara vremii ultimul fum .
tu poti sa simti clipele asa cum sunt ele. directe si cu gust de tigara.
eu nu . pentru ca nu am invatat niciodata sa fumez timpul . sa-l gust si sa-l pastrez.
12 iulie 2009

imi zgarii inima cu gheare de pisica

imi zgarii inima cu gheare de pisica
lasand urme de sange pe trupul vertebrelor
de fiecare data cand te reintalnesc pe cararile gandurilor mele ,
tragi dungi late pe carnea plina de cheaguri
lasi dare de sange pe camarutele ventriculelor .
cred ca iti place durerea pe care o provoci .
si mai rau ai inceput sa imi injectezi acesta placere .
imi zgarii inima cu gheare de pisica ce
cresc la fiecare reintalnire si se ingroasa .
pentru ca durerea sa fie mai profunda si mai adanca .
pentru ca tu sa poti sa introduci mai adanc dorinta de te pastra in mine ,
implinirea pe care o simt atunci cand te revad si
durerea pe care o simt cand imi intorci spatele si pleci !
12 iulie 2009

cine esti tu ?

cine esti tu , sa cobori in fiecare clipa in mine ,
acest pronume personal la forma neaccentuata
cine esti tu , de ai curajul sa folosesti forme mai adanci ca mine
sa iti accentuezi impactul pe care il ai asupra mea
si sa ramai tot pronume personal ca si mine?
cine esti tu , sa iti vari ochii sub fusta plisata a gandurilor mele
si sa privesti cu nesat vaginul tamplelor mele
fara sa ceri macar permisiunea?
cine esti tu , sa musti cu nesat din carnea gatului meu parfumat cu apa de colinie
si sa nu simti amaraciunea ei ?
cine esti tu , sa imi saruti buzele fara sa-mi ceri voie in somn si sa musti din ele ca din prajitura ta preferata
pentru ca apoi sa pleci fara sa platesti ?
cine esti tu , sa -mi mangai trupul desertaciunilor , bolnav de neimpliniri
si apoi sa-l acoperi cu cearsaful dorintelor
pentru a tanji dupa atingerea ta sfasietoare ?
cine esti tu sa intri intre coapsele viselor mele , sa le patrunzi si sa iesi apoi satisfacut ?
cine esti tu , sa imi arati ca esti ce nu ai fost si ai fost ce nu mai esti ?
12 iulie 2009

te-am ingropat deja in mine

ai invatat fara sa vrei , dar nevoit , sa te dedublezi .
sau sa te multiplici . alege tu varianta care iti place .
intr-o zi de vara , de iarna sau de toamna , nu mai retin ,
in orice caz nu era primavara!
ai disparut din viata mea ca un stranut pe care il inabus in pumnul fiintei mele .
nu te-am mai vazut , nu te-am mai auzit , nici nu am mai auzit despre tine .
am ajuns pe un pat de spital , intr-o camera cu grilaje , - parea mai degraba inchisoare -
cineva imi baga in vene perfuzii cu sange albastru si ma miram ca nu simt nici o durere .
ma miram ca dupa ce m-am trezit nu imi era dor de tine . nu vroiam sa te simt . nu te chemam .
nu intrebam unde esti , de ce nu vii !
mi s-a spus apoi ca lesinasem . fusesem gasita in agonie pe patul din stanga al camerei mele de camin .
dar eu nu-mi amintesc nimic .
hm , ciudat !
intr-un tarziu am simtit o greutate in partea stanga . apasa dureros de tare .
m-am uitat inauntrul meu si am vazut chipul tau .
varat in groapa inimii mele . nu erai mort , nu erau bolnav , nu plangeai .
iti traiai viata ca un om normal .
mi-am amintit apoi cum te-am luat intr-o noapte de pe strada si te-am ingropat fortat in mine ,
fara sa te omor , fara sa te ranesc .
te-am facut de 2 ori TU pentru a nu ramane fara tine .
acum iti traiesti pasiunile , iubirile si viata se parat de mine , dar in mine !
ti-ai construit o casuta in coltul drept al inimii mele si ti -ai sculptat din atriile si din ventriculele ei un avion
ai invatat sa-l pilotezi si esti fericit !
ma bucur .
ca traiesti fara sa stii . in mine!
12 iulie 2009

sinucidere

iubirea noastra s-a spanzurat.cu cordonul ombilical al vremii.
a trait in pantecele mamei sale vreo 7 ani. abia astepta sa iasa in lume,
sa miroase realitatea, sa guste implinirea, sa pipaie trupurile infierbantate de dorinta.
se zbatea in placenta timpului mai rau ca un barbat intre coapsele iubitei sale care nu-l lasa sa patrunda inauntru. de teama.
in toti acesti ani iubirea noastra si-a sculptat trupsorul firav in burta irealitatii.
intai a inceput sa-i bata inima. prin a 21 a zi de la fertilizare.
apoi s-a format sistemul nervos. apoi creierul. pe la 5 saptamani. cam asa.
pe la 6 saptamani a invatat sa sughita. cineva ii dadea apa . il punea sa se gandeasca la cineva si sa uite.
si facea intocmai. si se oprea.
pe la 7 saptamani mamica lui l-a vazut sugandu-si degetul. cu siguranta ii era foame .
la 8 saptamani si-a format receptorii cutanati pentru durere.
la 12 saptamani i-a descoperit sexul . era feminin .
pana al 26 de saptamani si-a tinut ochisorii inchisi .
pe la 10 saptamani a inceput sa - si miste manutele si piciorusele.
la 9 luni ar fi trebuit sa se nasca.
dar nu s-a putut , habar nu am de ce .
niciun medic nu mi-a explicat cauza, poate pentru ca nici nu o stia .
si s-a nascut dupa 7 ani .
mamica era fericita . abia astepta sa-si stranga copilasul in brate .
dar stupoare : s-a gandit mai bine sa isi infasoare cordonul ombilical pentru a nu trai .
de ce oare ? nici nu apucase sa traiasca .
dar dupa moarte mi-a soptit in vis : e prea greu in lumea !
mi-e mult mai bine la tine in burta . nu trebuie sa dau explicatii , sa plang sau sa rad .
nu fac rau nimanui si nimeni nu imi face rau !
da, eu am fost mamica iubirii noastre ! tu trebuia sa fii taticul .
de fapt ai fost . pentru vreo 7 anisori .
apoi ai disparut o data cu moartea sa .
nu ai mai vrut sa vorbesti cu mine. nici macar nu mi-ai spus daca ai fost la mormant sa ii pui cateva flori .
sau la biserica sa aprinzi o lumanare.
de fiecare data am evitat sa te sun sa te rog sa nu uiti !
dar nu am vrut sa deranjez !
in camera ta poate deja i-ai facut un altar .
sau nici macar nu iti mai amintesti .
nu am de unde sa stiu .
voi plange mereu urmele ei!
dar nu voi regreta niciodata ca s-a sinucis.
mai bine .
decat sa o fi omorat tu!
sau eu!
12 iulie 2009

sunt batrana

ma urc pe spatele camilei cu chip de soarta pentru a face un tur al lumilor necunoscute de oameni.
cineva ma plimba cu ea pana la amurg. atunci ma da jos si ma roaga sa adorm intr-un cort
unde nu am nici pat nici cearsafuri , nici perne. am doar pamantul
care imi ingheata trupul imbracat in piele tanara.
cu carne frageda si dulce.
a doua zi de dimineata ma urca din nou pe camila, ma duce sa vizitez locuri necunoscute si imi explica mereu cu aceeasi voce calma despre partile mormintelor pe care le intalnim.
ma minunez de atatea cimitire sapate in fruntile desertaciunilor
si de groparii lor cu chipuri de candele care nu isi primesc niciodata tamaia.
ma aduce acasa . si uite asa zi de zi descopar tot mai multe si cand intreb unde este capatul
mi se spune sa am rabdare.
si intr-o zi gasesc un ciob sub talpile mele pline de noroi imputit
si cand ma uit in el zaresc o fata brazdata de linii orizontale si verticale, care se intrataie intr-un blestemat chip de femeie tanara.
ma intreb cine este si ciobul se sparge sub apasarea prea grea a realitatii , urland ca un leu
in propria-i cusca de fier : AI IMBATRANIT!
intreb cat timp am colindat in desertul amagirilor si nimeni nu imi raspunde.
si cer sa mor.
dar moartea mea este prea scumpa sa imi permit sa o cumpar. trebuie mai intai
sa ajung acasa sa imi vind tot pentru a cumpara raspunsul.
dar drumul nu-l mai stiu . si-a schimbat stradutele, casele , masinile si trenurile gandurilor.
s-a mutat in neant impreuna cu timpul meu taiat in bucatele de turta dulce.
iar eu raman cu batranetea mea tanara , cu netezimea fruntilor calcate in picioare de vreme.
si ma rog sa intineresc.
12 iulie 2009

riduri

tamplele amintirilor mele si-au minimalizat durerea
prin masajul nevrotic facut de prezent,
si-au cumparat singure lotiunea din magazinul buzunarului drept al timpului
si s-au uns cu catifelare slinoasa pe marigini.
e tarziu . prea noapte sa te pot chema la mine , sa-mi masezi trupul incrustat in pietrele remin iscentelor,
e prea devreme pentru mine sa am curajul sa iti ung ranile cu unsoare de binecuvantare
atunci cand , in perna destinului tau fericit si nefericit iti plangi neputintele.
as vrea sa fiu o prostituata hoinara care isi vinde trupul pentru cativa banuti
sa nu ma intereseze glasurile oamenilor care isi traseaza singuri linii intre permis si nepermis.
si toate astea pentru a-ti oferi placerea clipelor sfartecate sub asternutul amintirilor
si poate al dorintelor fara substrat filozofic . ci al dorintelor simple, care isi imbalsameaza trupuriloe moarte cu balsam de nemuriere.
dar pana atunci mi-au aparut riduri pe fruntea plina de lut a sperantei.
a imbatranit dorindu-si sa o mai saruti odata
cu buzele acelea de pamant amestecat cu apa de dumnezeire.
si din amintirile viselor au ramas pumni de lut in care mi-ai sculptat fara sa stii puterile de a ma urca la cer
in fiecare noapte sa aprind faclia nimicurilor noastre , traite sub cerul cu care ai invatat sa traiesti sub picioare.
pentru a-ti lumina cararile de dincolo de obraji , sfartecati si ei in saruturile nemiloase ale timpului,
uitand sa mai faca riduri.
adica uitand sa mai treaca . ramanand acolo pana la final!
12 iulie 2009

sâmbătă, 11 iulie 2009

gradina mea zoologica

sunt patron.
mi-am deschis de curand o gradina zoologica - o aveam demult , dar acum am avut bani pentru infiintare-.
nu i-am castigat cinstit. ci clonand carduri.
bancomatele lumii voastre nu sunt suficient de destepte pentru a se prinde de poata.
dar asta nu conteza acum.
ci faptul ca am multi vizitatori.
parintii isi aduc de mana copii , plictisiti de atatea jocuri pe calculator.
mangaie animalele. dar cel mai mult le plac maimutele.
cica seamana cu oamenii .
si le dau sa manacce tot ce este mai bun.
zic : mai , a dracului maimuta , de unde are bani sa-si cumpere banane?
mi-aduc apoi aminte ca daca se trage din om - asa se spune mai nou , da!-
a invatat de la mine sa fie infractoare. clonoeaza si ea carduri.
si cumpara de la copilasi banane.
cand trec prin dreptul leilor se sperie groaznic. se ghemuiesc la pieptul parintilor
de le plangi de mila.
in zadar le explic ca nu vor scapa de acolo. copiilor le este teama.
ce-or avea cu el? saracul , doar se apara! d-asta scoate acel zgomot.
in fine. cand ajung in fata tigrilor isi intreaba parintii de ce au petele acelea pe ei.
parintii le explica " asa i-a dat dumnezeu ". eu as mai adauga si " ca sa nu mai cheltuiasca bani pe tatuaje"
de zebre sunt pur si simplu fascinati : pentru ca arata ca la semafor!
corect, da, toata lumea le calca in picioare, numai ca semaforul le odihneste!
dumnezeu sa te binecuvinteze, dle inventator de semafoare! salvezi de la moarte bietele zebre de strada!
cand se intalnesc cu elefantii sunt mirati de inaltimea lor. dar se sperie de trompa cu care ii pot stropi.
si parintii rad. caci elefantii nu au apa in ele.decat in desene animate.
da, intr-adevar , minciunile nu ne stropesc niciodata sufletele pentru a ni le racori pe canicula.
doar le inneaca. de ce oare nu suntem si noi la fel de destepti ca si copiii, sa realizam ca trompele nesinceritatilor sunt foarte periculoase?
cred ca pentru ca nu s-au inventat desenele animate pentru adulti.
si uite asa , dupa multe tururi se incheie programul afacerii mele.
cand ajung insa acasa si numar banii ma intreb ce voi face cu ei!
cum sa castigi atatia bani din animale?
unde mai pui si ca unele ii si sperie pe bietii copilasi!
dar de fapt nu este vina mea! oamenilor trebuie sa le dai mereu ce vor.
chiar si cu trompa!
gradina zoologica de care vorbeam este gandul meu!
descifrati enigma!
11 iulie 2009

corp de Gand

picioarele gandului meu au 1 metru 75 de centimetri.
si , slava Domnului, nu au nici o dizabilitate!
pasesc agale pe pamatul transpirat de sudoarea realitatii
si nu prind miros in pantofii Timpului.
posteriorul (ca sa fiu diplomata ) are norocosul 90.
toata lumea ma intreaba daca nu i-am introdus silicon.
nu, credeti-ma pe cuvant! chiar este natural!
il ascund destul de bine sub fuste si pantaloni largi ,
dar uneori mi-e atat de cald in prezenta cuiva
incat decid sa imi schimb imbracamintea si sa-l afisez fara rusine.
destul de transparent , dar suficient de netransparent incat sa se vada doar o incertitudine!
mijlocul meu are 60 de centimetri.
subtire, da , are perfectiunea unui top model.
sanii gandului meu au 90.
la fel : perfecti!
rotunjimea lor ii innebuneste pe barbati. Le face invidioase pe femeile care o privesc.
si nu , nici ei nu sunt siliconati!
nu cred ca gandurile au nevoie de solutii salvatoare. Gandesti sau nu! e simplu.
atat de simplu ca acel sarut de mana pe care barbatii il uita de fiecare data.
in buzunarul hainei date jos.sau pe scaunul din stanga femeii.
sau in casa.
sarutul de care femeile rad atunci cand il primesc.
pentru ca e demodat.
dar gandul meu il doreste. pacat
ca nu intalneste barbatul altui gand
care sa ii implinesca dorinta.
mainile gandului meu
sunt firave. manute subtierele care il ajuta sa isi stranga firimiturile
aruncate de bogatii lumii din mila
pe geamul casei mele : realitatea.
capul gandului meu are 2 ochi verzi.bolnavi de cecitate.
2 urechi bolnave de cofoza.
1 nas care si-a pierdut mirosul
si o limba care si-a pierdut gustul.
asta pentru ca s-a saturat sa poarte pe umerii firavi greutatea lumii.
prin miros, prin vaz , prin gust.
gandul meu si-a pierdut virginitatea.
la cativa anisori. prin viol.
cineva a patruns si i-a spulberat copilaria.
nu l-a interesat de durerea pricinuita. ci doar de placerea sa demonica.
a 2a zi l-a parasit. nu a tanjit dupa mangaierile sale. nici nu au existat vreodata!
a ramas singur. cu amintirea averii sale.
mai tarziu a ajuns un singuratic cu iz de prostituata mulatra.
plimbandu-se lansciv pe trotuarele vietilor voastre.
pacat ca voi nu ati inteles ca el nu se afla acolo pentru a face bani.
nici macar pentru a satisface.
nici pentru a fi satisfacut.
ci doar pentru ca in casa Realitatii visele mor.
pe strada lumii voastre visele prind contur. se dezbraca si apoi ...
se intorc la mine.
in mine!
cu mine!
pentru mine!
si le primesc, imbratisandu-le puternic !
chiar mi-au lipsit.
si asta se intampla de multe ori : ma parasesc pentru a gasi sensuri - dar se intorc cu nonsensuri
si realizeaza ca tot mai bine e Acasa . in realitatea singuratatii lor. sau in singuratatea realitatii lor.
e totuna.
12 iulie 2009

joi, 2 iulie 2009

Avem asteptari de la oameni!

am mers mereu pe principiul " ajuta sa fii ajutat!" am crezut mereu ca in viata DZeu nu iti da mai mult decat poti duce si ca mereu vom fi rasplatiti pt cate induram , pt cate platim fara a cumpara , pt cate dam fara a cere ceva in schimb!
am daruit fara sa astept in schimb acealsi dar!
paan aici nimic gresit !
dar a venit clipa sa gandesc putin mai realist si am realizat ca marea-mi gresala a fost aceea ca am crezut ca oamenii pot intoarce favorurile fara a i le cere , ca oamenii sunt de fapt asa cum i-am perceput eu . Nu am vazut ca poarta de fapt ochelari de cal si ca masca tot se da la un moemnt dat la o parte , spre a-si racori putin fata brazdata de nesinceritate!
si apoi , cel mai grav , am gresit crezand ca oamenii sunt asa cum AS VREA eu sa fie! am confundat modurile gramaticale ale firii, fara sa realizez ca de fapt ceea ce imi lipsea mie era tocmai "gramatica aparentei vs gramatica realitatii "
fra sa imi dau seama am scris pe pagininile gandurilor regula de baza a vietii : oamenii sunt ceea ce par a fi! nimic mai nesincer, nimic mai gresit!
si da , le dau dreptate atunci cand ma judeca sau imi spun in fata : tu m-ai vazut asa , eu sunt de fapt altfel!
da, corect! eu am avut impresia ca este cel mai bland si mai intelegator om , el nu mi-a cerut niciodata sa il cred astfel sau sa il omagiez!
nu este vina lui ca eu mi-am creat o parere gresita - dar dureros de dorita - despre el , vazandu-l ca pe un inger coborat din cer doar pt mine!
nu este vina lui ca nu am inteles ca lui ii este imposibil sa inteleaga durerea mea, atata timp cat el insusi nu a trecut prin ea! nu se poate sa intelegi decat daca pasesti pe acelasi pod cu min e , sau cel putin pe unul construit din acelasi material!!!
nu este vina ta ca nu imi intelegi lacrimile la vederea "the nootebook-" ului , atata vreme cat nimic din viata ta nu s-a potrivit cu secventele acelea!
nu este vina ta ca ai lovit toata viata femeile , dar eu am fost prea preocupata cu idolatrizarea-ti :) pentru a-ti vedea agresivitatea mascata in spatele zambetului bland si amagitor!
nu e vina ta ca te-am crezut perfect fara ca tu sa-mi arati perfectiunea altfel decat prin simple vorbe ce le speli la prima ploaie cazuta pe pamantul realitatii!
nu este vian mea , ca naiva fiind , iti cer fara glkas sa fii ceea ce eu mi-am imaginat si nu cred nici in ruptul capului ca ma vei rani vreodata , desi tu imi repeti infinit de sincer " nu suntt potrivit pentru tine!"
nu este vina ta ca ma incapatanez sa nu iti vad fata , si ma multumesc uitandu-ma cu drga la masca pe care ti-ai cumparat=-o pt halloween- ul de anul acesta!
este vina mea ca mi-am trasformat - pt tine, ce-i drept - viata intr-o piesa de teatru pe care ma incapatanez sa o joc fara sa inteleg ca nu mi se potriveste si ca nu sunt suficient de pregatita pentru a aparea in acest rol!!!
to be continued ...:(

miercuri, 1 iulie 2009

mi-e dor ...

dor = stare sufleteasca a celui care tinde , ravneste, aspira la ceva'; nazuinta , dorinta
cam asa este explicat in DEX acest cuvant ...
problema apare atunci cand " dor " nu mai ramane un simplu cuvant gasit in dictionar si explicat de oameni care stiu mai mult ca mine , ci si-a " ofuscat " pentru ca toata lumea a inceput sa-l foloseasca fara sa-i ceara permisiunea si a mers rapid la OSIM sa se intregistreze!
si uite asa DOR a ajuns sa numai fie folosit prin "copy paste " de oricine!
sau cel putin nu in orice situatie!
acum . ca v-am explicat cum sta treaba cu el - nu credeti insa ca eu sunt o varianta a DEXULUI , Doamne fereste! Sunt un simplu Om care abereaza din cand in cand si mai poate inca sa faca haz de necaz atunci cand lumea ii tot cauta medicamente , sperand la o posibila vindecare!- , incep a-mi asterne "aberatia " pe folile inexistente ale acestui mic "caietel de minciuni virtuale "
Mi-e dor de Copilarie ... un dor care ar sari gardul maturitatii daca ar putea pentru a se reintoarce la Inocenta , chiar daca atunci se ruga la Dumnezeu sa il faca mare , sa poata alerga singur , sa poata decide singur , sa poata face si desface fara a da explicatii si a cere voie!
Mi-e dor sa plang pentru ca mama nu mi-a dat voie la concert pentru ca nu are bani si sa nu inteleg cum de este posibil asa ceva ? Colegii mei de clasa cum au bani de la parinti ? este imposibil sa nu ai !
mi-e dor sa rad cu gura pana la urechi de prostia lui Tom , ce nu reuseste niciodata sa-l pacaleasca de Jerry , sa ma ascund sub masa cand mama vine acasa si sa o sperii, apoi sa ii "ard " ceva si lui tata , caci prea s-a invatat sa leneveasca in pat paan tarziu!!!
mi-e dor sa plang pentru 9- le de la limba romana , pe care l-am primit pentru neatentie si sa imi promit ca data viitoare voi primi cel putin un 10 cu felicitari!!!!
mi-e dor sa rad de colega care s-a impiedicat si a cazut in fata baiatului de care s-a indragostit si a rosit pana in varful urechilor!
mi-e dor sa o aud pe bunica strigand puisorii de gaina la masa , vorbind cu cocosul care nu mai conteneste a canta pentru a-i trezi fata , asteptandu-si fetita la poarta cu bratele deschise!
mi-e dor sa ma indragostesc de baiatul cu ochii caprui dintr-a saptea , pe care il cautam cu privirea ori de cate ori suna de pauza, de baiatul cu ochii verzi pe care l-am intalnit la discoteca din satul bunicii , care m-a sarutat atunci cand masina omora de graba o biata pisica ( daca citesti cumva randurile astea , draga baiatule , te rog , aprinde o lumanare pt sufletul bietei pisici!) , de baiatul care imi scria mailuri pline de roamantism , apoi scrisorele ce incepeau cu uluitoarea intrebare " Monica , tu chiar ai 14 ani?" :)
de iubirea- mi platonica ce si-a sapat mormantul in profunzimea fiintei mele , dandu-mi puterea sa scriu poezioare si sa tresar la fiecare vizita a postasului, care imi zambea mereu cand aducea farama de fericire din Alba Iulia!
mi-e dor de Te iubesc -ul tacut pe care-l scriam pe foile ce azi au ingalbenit de atata timp neiertator , apoi pe plicurile care ne erau martori !
de baiatul inalt care si-a inceput "pledoaria" cu un mail care se intitula "Mos Craciun here " :)) si care mi-a strapuns sufletul de copila pentru a-mi aduce ceea ce aduce de obicei Mosul : un dar! DAR NU unul obisnuit, ci acel dar pe care nu-l uiti niciodata! Fiorul unei iubiri adolescentine care te face sa iti doresti ca Mos Craciun sa vina in fiecare an! iar uneori chiar sa fie iarna de 5 ori pe an!!!
mi-e dor de juramintele facute sub cerul verii, de iarna in care am trait povestea zapezii fara sa simt frigul , fara sa ma descalt de cizmulitele inocentei si fara sa ma blocheze nametii durerilor!!!
de 13 -le februarie 2004 , cand am trait inceputul unui amar sfarsit de copilarie!
mi-e dor de sufletul care m-a invatat sa iubesc fara a lua in seama ce spun oamenii , sa daruiesc fara a cere in schimb , sa plang fara sa regreta , sa rad fara a sti de ce ... si a nu conta nimic din ceea ce nu incepe cu Noi!
mi-e dor sa ma trezesc in brate ocrotitoare, sa sarut buze ce le credeam a fi doar ale mele , desi in fiecare zi sarutau altele :) , mi-e dor sa fiu mintita atat de frumos ca sunt iubita , si sa intreb la nesfarsit de ce nu mi se si arata si sa primesc mereu acelasi raspuns " DACA NU TE IUBESC CUM VREI TU , NU INSEAMNA CA NU TE IUBESC!"
mi-e dor sa mai fiu naiva si sa mai cred in vorbe goale ca intr-o Biblie scrisa special pentru mine!
mi-e dor sa fiu copil si sa mai alerg desculta dupa ... nimicuri!!!
si tot asa ... dorul ramane Dor pana cand vor desfiinta DEX- ul , iar atunci va asigur ca eu voi inventa altul!!!!