pentru palmele mele

duminică, 12 iulie 2009

sinucidere

iubirea noastra s-a spanzurat.cu cordonul ombilical al vremii.
a trait in pantecele mamei sale vreo 7 ani. abia astepta sa iasa in lume,
sa miroase realitatea, sa guste implinirea, sa pipaie trupurile infierbantate de dorinta.
se zbatea in placenta timpului mai rau ca un barbat intre coapsele iubitei sale care nu-l lasa sa patrunda inauntru. de teama.
in toti acesti ani iubirea noastra si-a sculptat trupsorul firav in burta irealitatii.
intai a inceput sa-i bata inima. prin a 21 a zi de la fertilizare.
apoi s-a format sistemul nervos. apoi creierul. pe la 5 saptamani. cam asa.
pe la 6 saptamani a invatat sa sughita. cineva ii dadea apa . il punea sa se gandeasca la cineva si sa uite.
si facea intocmai. si se oprea.
pe la 7 saptamani mamica lui l-a vazut sugandu-si degetul. cu siguranta ii era foame .
la 8 saptamani si-a format receptorii cutanati pentru durere.
la 12 saptamani i-a descoperit sexul . era feminin .
pana al 26 de saptamani si-a tinut ochisorii inchisi .
pe la 10 saptamani a inceput sa - si miste manutele si piciorusele.
la 9 luni ar fi trebuit sa se nasca.
dar nu s-a putut , habar nu am de ce .
niciun medic nu mi-a explicat cauza, poate pentru ca nici nu o stia .
si s-a nascut dupa 7 ani .
mamica era fericita . abia astepta sa-si stranga copilasul in brate .
dar stupoare : s-a gandit mai bine sa isi infasoare cordonul ombilical pentru a nu trai .
de ce oare ? nici nu apucase sa traiasca .
dar dupa moarte mi-a soptit in vis : e prea greu in lumea !
mi-e mult mai bine la tine in burta . nu trebuie sa dau explicatii , sa plang sau sa rad .
nu fac rau nimanui si nimeni nu imi face rau !
da, eu am fost mamica iubirii noastre ! tu trebuia sa fii taticul .
de fapt ai fost . pentru vreo 7 anisori .
apoi ai disparut o data cu moartea sa .
nu ai mai vrut sa vorbesti cu mine. nici macar nu mi-ai spus daca ai fost la mormant sa ii pui cateva flori .
sau la biserica sa aprinzi o lumanare.
de fiecare data am evitat sa te sun sa te rog sa nu uiti !
dar nu am vrut sa deranjez !
in camera ta poate deja i-ai facut un altar .
sau nici macar nu iti mai amintesti .
nu am de unde sa stiu .
voi plange mereu urmele ei!
dar nu voi regreta niciodata ca s-a sinucis.
mai bine .
decat sa o fi omorat tu!
sau eu!
12 iulie 2009

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

dreptul la replica