pentru palmele mele

vineri, 29 iulie 2011

Ma doare sufletelul, Monica, de ce insisti???

"M-ai vazut prima data acum vreo 11 luni!!! Eram un baietel fericit cu tristetea mea de copil maturizat prea devreme, cu grijile si supararile inca nenascute. Sau poate doar ascunse bine dupa perdeaua Timpului.
te-ai uitat la mine si nepasarea mea te-a durut. pentru ca stiai ca este SINCERA. ca nu joc teatru ieftin, din pacate, ca barbatii aceia care incearca sa agate prin masca indiferentei.
iti amintesti de broscuta aceea verde, care canta si isi aprinde beculete de culori diferite? Cu ea in fata am invatat prima data sa iau un cub de pe masa si sa-l pun intr-o cutie. Apoi sa fac un incastru, apoi sa accept plastelina, sa apas, sa fac tort, sa tin pensula in mana, sa pun culoare pe foaie, sa imping o masinuta, sa deschid gura ...
iti amintesti de balonasele de sapun? cu ele am invatat prima data sa ma uit in ochii tai!
dar de elefantelul albastru care canta? cu el am invatat care este CLOPOTELUL, apoi PATURA, apoi SPIRALA. Apoi ... au urmat muuuuuulte. M-ai lasat atunci sa il ating si sa ma bucur de el auzindu-l cum canta. M-ai incurajat apoi sa pun manuta pe ata lui galbena si sa il trag dupa mine.
iti amintesti de melcul cu cifre, care canta si ma invata culorile? cu el am invatat sa fac puzzle, sa fac PA, sa te imbratisez, sa te pup, sa sar, sa ridic piciorul.
mai stii cand am invatat sa bat prima data din palme? Doamne, ce fascinant era!!!! IMi cantai cantecelul cu ratustele. Mai tarziu am invatat sa iti arat cum stau ele cu capul in apa, cum tin codita sus, cum inoata in apa, cum se odihnesc, cum dau din aripioare, cum le este foame!!!
mai stii cand am ras PRIMA OARA ca un copil? tu bateai din palme si apoi faceai baloane de sapun sufland tare. Apoi ma gadilai si imi spuneai ca vine goanga si ma papa!
iti amintesti cand m-ai invatat sa recunosc sunetul ciocanului, clinchetul clopotelului, sunetul xilofonului, zornaitul globuletelor? Eram atat de fericit, ca radeam cu asa pofta, ca mami a iesit din dormitor sa vada ce-mi faci!
dar cand am invatat sa iti dau prima data mingea sa mi-o arunci in sus, sa vad cum se deschide, iti amintesti? eram bucuros ca pot sa ma fac inteles. URA!
uf ... mai stii cand m-ai invatat sa beau din canuta? Cat am plans, cat te-am implorat din ochisorii astia care varsau lacrimi sa ma lasi sa imi iau iara biberonul? Si nu ai cedat!
apoi cand a trebuit sa mananc fara televizor, apoi fara jucarii, apoi sa pap cu lingurita? Eu singur? Uf, ce greu a fost! Dar am reusit!!!
Monica, iti amintesti cand am invatat sa arunc prima data mingea? M-ai intristat, nu aveam putere, o lasam sa cada. Si atat. Dar tu ai vrut mai mult. Stiai ca voi reusi! si-am reusit! intai una, apoi doua, apoi ... acum ador sa fac asta!
acum stiu sa prind mingi mari, sa dau la cos, sa dau sut, sa le rostogolesc pana la tine!
mai stii cand am spus prima data MA? Cand imi cantai "OLD MC DOANALD" si te-ai oprit sa iti stergi lacrima de pe obraz? Ai fost fericita. Asa am simtit. pentru ca atunci cand esti fericita ma strangi in brate si ma pupi asa cum imi place mie. Si te joci AVIONUL cu mine.
iti amintesti cand m-ai invatat sa iti arat unde am capsorul, cand mi-ai cantat "AZI AM SA-MI CRESTEZ IN GRINDA"??
mai stii cand am acceptat prima data sa iau stiksul in manuta, apoi sa duc la gurita? Mi-ai cantat "vine melcul suparat!".
si azi ... am muscat prima data din stiks. Cu dintisorii astia pe care m-ai invatat sa-i clentan si apoi sa ti-i arat!!!
Iar te-ai oprit sa iti stergi o lacrima. Tot fericita ai fost. Pentru ca iara m-ai pupat muuuuuuuuuuuult si m-ai dus "la groapa cu furnici" si te-ai prefacut ca esti catel si imi papi degetelele. Si nasucul, si burtica, si manutele.
Si-apoi ti-am spus OAIA. Asa, dintr-o data.Pentru ca din OA si IA se formeaza ceva pentru care primesc un gadilat de zile mari!
Monica, esti fericita, stiu, dar ai idee cat ma doare pe mine sufletelul pentru fiecare zambet de-al tau? Stii tu oare cat sufar eu cand nu reusesc sa primesc ceea ce-mi place pentru ca nu fac asa cum vrei tu? ai tu idee cata durere port eu in sufletel cand trebuie sa muncesc pentru o imbratisare de a ta? pentru un balonas, pentru un pupic, pentru un cantecel?
STII TU cata suferinta e in inimioara mea de "gandacel", de "pui", de "frumusel", de "pitic" cand tu insisti ca POT, cand eu abia reusesc sa inteleg ce vrei de la mine?
Monica, stii tu oare cat sufar eu cand ma privesti fara mila cum plang si ma straduiesc sa fac ce imi ceri, si nu cedezi?
Monica, stii tu cat doare nepasarea ta, atunci cand ma uit cu ochisorii plini de lacrimi la tine, cerandu-ti sa te uiti la mine cand refuz sa fac ceva, iar tu nu-i ridici pe ai tai?
stii tu oare ca acum eu am invatat sa am griji si suparari? Exact alea pe care atunci cand m-ai cunoscut nu le aveam. Caci atunci nu stiam ca daca aud TUDOR trebuie sa ma uit la tine!!!
de ce insisti, Monica, atunci cand vezi ca ochisorii mei ....???????"
PENTRU CA ...
VEI AFLA INTR-O ZI!!!!

marți, 26 iulie 2011

Fericire trista

cam greu de explicat cam cum s-ar traduce asta, dar asta simt eu acum!!!
ma intorc grabita din drumul amagirilor si jur sa nu ma mai intorc niciodata! si, ca de obicei, sunt convinsa ca din nou voi face aceleasi greseli! Voi avea asteptari si voi primi dezamagiri apoi.
pentru ca, fara sa vreau, voi scrie pe cerul sufletului meu dorinte si sperante.
pentru ca, fara sa cer cu vorbe, voi spune ca-mi doresc sa ... sa... sa nu ... si la final voi ajunge sa scriu cu maini tremurande "MA DOARE ...!"
acum imi spun - pentru a cata oara oare?- "daca as fi stiut ...as fi facut tot posibilul sa nu se intample, sa ... sa... sa...!"
cu aceeasi siguranta ca de fapt ori de cate ori ceva ma va durea voi da vina pe "daca as fi stiut ..."!
aiurea ... acum stiu!!!! si spun cu convingere ca data viitoare voi face la fel - multumesc, Adi , pentru confirmare!!!-
de ce FERICITA? pentru ca trista nu imi sta bine!
de ce TRISTA? pentru ca fericita e plictisitor sa fii mereu!:)
mi-e dor .... si doare???????!!!!
AIUREA !!!

duminică, 24 iulie 2011

DACA ...

-lui Alin Ionescu-


“Dacă este o certitudine faptul că viaţa unui om contează în măsura în care parte din ea s-a imprimat în viaţa celorlalţi, pentru unii mai mult, pentru alţii mai puţin, atunci este important ca ea, viaţa, să nu se imprime ca suferinţă. Să se regăsească în fiecare câte puţin, suprapusă peste viaţa lui ca o binefăcătoare rază de lumină.” (Dumitru Berbunschi)

Daca as fi frumoasa , probabil ca as avea curajul sa merg In “tarile de dincolo” pentru a cuceri lumea barbatilor. (sunand poate ilar , dar fiind mai real decat orice, cea mai drastica lume!)
As imbraca cele mai sofisticare tinute si as purta comori si diamante, as pasi cu mandrie pe acel covor rosu la care viseaza actritele celebre!
As inmana Nobeluri si as primi complimente gratuite ori de cate ori as avea ocazia de a dovedi fiecaruia din voi ca Dzeu a fost generos cu mine!
As trezi dorinte in mintile barbatilor certati cu neajunsul si parteneri cu bogatia.
As trezi invidie intre femeile “abonate” la bisturiu si as deveni idol pentru generatia viitoare!
As refuza sa am copii, pentru ca mi-as distruge trupul care mi-a adus Gloria nemarginita.
Daca as fi bogata , probabil mi-as cumpara un iaht cu care as cutreiera universulspre a-mi gasi sensul (pe care orice bogat il cauta pana inchide ochii!).
As avea aur si nestemate, as plati oameni care sa ma ajute sa-mi desfac sireturile (cu siguranta nestiind ca nici macar banii nu pot desface viata pentru a-I usura stransoarea!)
As arunca mancarea cainilor, hainele ar zace in saci cusuti cu fir de aur, apa ar avea in ea minerale care sa imi prelungeasca viata! (fara sa realizez ca totusi anii nu se numara in euri si lipide!)
As cumpara palate in fiecare oras , pentru a avea unde-mi odihni trupul istovit de ingrozitoarea munca “de santier” (acela al temerii ca maine as putea sa pierd totul).
amanalizat putin totul si am ajuns la concluzia ca daca as fi bogata
as fi implicit si frumoasa, caci frumusetea se cumpara din magazine , nu asteapta vizitatori ! –(deci ramane sa ma rog doar pentru bani, restul vine de la sine! Si oricum era o paranteza fara valoare!)
si pentru ca tot visam la cum ar fi daca ar fi … un gand m-a intrebat simplu : “ce ai face daca ai fi exact asa cum esti acum?”
mi-am dat seama ca era cea mai grea intrebare pe care am primit-o vreodata, mi-am dat seama ca printre cotloanele gandurilor mele nu exista nici macar un firicel de raspuns.
Am apelat atunci la un prieten – e oricum destul de la moda expresia - . Iar singurul pe care l-am gasit a fost – ce ironic! – Sufletul meu!
mi-a spus cam asa “ voi fi destul de scurt, caci ai sunat tu si stiu ca nu ai avut bani pentru promotia de la telefonia mobila asa ca vorbesti de pe cost si nu vreau sa te duc la sapa de lemn! Prin urmare, cauta in “buzunarul de la piept, in dreptul inimii” si vei gasi o foaie de hartie . Putin ingalbenita de vreme, dar sufiecient de bine pastrata incat sa poti deslusi sensul slovelor!”
si mi-a inchis. Nu am inteles de ce , doar eu eram cea care platea convorbirea, iar pentru acel raspuns eram capabila sa muncesc o viata pentru a pleti datoriile facute la stat pentru plata facturii!
Am tacut insa. Am cautat foaia. Am gasit-o si am citit cu glas tremurand : “ nu-ti dori niciodata mai mult decat ai!Nu iei nimic cu tine!”
Si-acum? Urma sa dauun raspuns gandului meu!
Si raspunsul meu a fost tacere!
O tacere ce spune mereu ca nu as face nimic. As trai si atat. Iar “ a trai” nu inseamna sa cumperi, sa vinzi si sa primesti diamante. A trai inseamna “a nu face nimic”. Nimic care sa te imbogateasca, nimic ce sa te infrumuseteze, nimic ce sa te SCHIMBE. “a trai” inseamna a RAMANE. Acelasi om simplu , care lasa in urma sa farame de viata. O viata care RAMANE si dupa ce moartea isi asterne lenjeria pe patul amintirilor.
Pentru ca oamenii de langa tine sa tina minte exact atat cat este necesar pentru a-si duce si ei intr-o zi viata la mormant si a o lasa mostenire urmasilor lor!
Deci .. DACA … atunci raman aceeasi!
La rascrucea dintre zbor si viata

Caci acolo ne impotmolim. Noi, cei pamanteni; cand nu intelegem diferenta intre MESERIE si VIATA!
Cand privim in ochi Omul care sta in fata noastra si ne povesteste – la un pahar de vin- visul sau, devenit realitate, de a zbura dincolo de Noi.
Dincolo de El.
Vorbesc de pilotul de vanatoare. Omul acela pe care il vezi vorbind la telefon in metrou, asteptand la semafor in traffic, plimbandu-si copilul in parc, strangandu-si in brate femeia iubita.
Omul care pe care il vezi uneori mergand agale pe aleile ce duc la blocul comun, alergand sa prinda ultimul tramvai, stand la coada in supermarket, zambind politicos cand plateste, intrand intr-o frizerie, proband o pereche de adidasi.
Omul acela pe care il observi band un pahar de bere cu prietenii, comandand o ciorba ospatarului pe care il trateaza ca egal.
Omul acela simplu, despre care nu se scrie in CLICK, despre care nu afli ce a mancat la masa de pranz, cu cine s-a dus in concediu in insulele FILIPINE, pe cine iubeste.
Vorbesc de omul acela care isi traieste viata anonim, intr-un colt de lume, iubind si suferind, cazand si ridicandu-se fara a ceda. Care isi strange mainile in propriile maini si se incurajeaza ori de cate ori altii lovesc.
Vorbesc de omul acela judecat de altii pentru ca nu traieste clipa ca oricare altul. Care traieste pentru a zbura. Si pentru asta renunta la fitele vietii de “orasean”, la placerile barbatului rebel, care cucereste orice femeie prin povestile de Don Juan.
Omul acela care se incalzeste iarna punand pe foc lemne care ii ard deznadejdile, care ii fac scrum nepasarile celor ce il privesc cu mila. Cu ironie sau cu sarcasm.
Omul acela pentru care A TRAI nu inseamna a juca la lotto si a astepta sa castigi potul cel mare. Omul pentru care A TRAI inseamna a simti viata band un pahar de vin la fiecare aterizare, multumind cerului ca l-a lasat sa se intoarca.
Vorbesc de omul acela care isi priveste in ochi femeie iubita si ii spune fara vorbe “Multumesc pentru ca ma astepti diferit de altele!”
Vorbesc de barbatul acela care nu isi allege femeia “trasa la indigo” din revistele de moda, si femeia aceea care sa imbrace in fiecare zi hainele rabdarii din acelasi magazin ieftin (dar cel mai scump!): sufletul sau!
Care isi traieste viata iubindu-l pe El, barbatul acela care are curajul sa infrunte totul pentru ca a inteles nu ca asta e menirea barbatului, ci ca asta e menirea celui ce sties a faca diferenta intre A FI si a NU FI!
Vorbesc de barbatul acela ai carui ochi lacrimeaza uneori fara sa vada lumea, clipesc fara sa “contorizeze” rapiditatea, fara sa fie stersi de servetele cu aroma de …
Poate doar de palme batatorite de munca, arse de soare, inghetate de frig.
Aceleasi palme cu care isi mangaie iubitele, cu puterea inimilor. Si poate neputerea lor.
De omul acela care crede in el fara sa ceara si altora sa o faca, fara sa cerseasca intelegere si rabdare.
Care isi arunca durerile de acolo de sus, de la inaltimi de stele, pentru a se zdrobi pana se intoarce pe pamant.
Vorbesc de omul acela care poate fi iubit doar de o femeie care vede dincolo de aparenta. Care vede transparent cel mai opac suflet de barbat.
Care nu are nevoie de 1000 de priviri pentru a intelege povestea ochilor lui.
Care ii pune in paharul plin cu vin jumatate din sufletul sau. Pentru ca data viitoare sa simta diferenta de gust.
Greu de gasit, greu de inteles, greu de pastrat.
Si Ea pe El, si El pe Ea.
Greu de descifrat. Noi pe Ei. Caci Ei pe noi ne stiu. Suntem usor de citit, caci suntem jumatate din ei.
24 iulie 2011

joi, 21 iulie 2011

Băieții buniPostat de Ionut Stanica în Iulie 12, 2011 la 11:00am
Vezi blogul lui Ionut Stanica
.Baietii buni sunt astazi prea departe
Sa-i intalnesti la colt de fantezii,
sunt prea timizi sa-ti impleteasca soapte
pe fondul nerostitei ironii.

Baietii buni sunt prea putin “apatici”
Sa-ti cada-n plasa stilului misto.
Si chiar de-ai altoi maslini salbatici,
pe ei nu-i copiezi la indigo.

Baietii buni inspira calitate
Si maini intinse-oriunde intalnesc.
Nu se traduc cu glume expirate,
Cu ifose ce in figuri plesnesc.

duminică, 17 iulie 2011

Multumesc, Emil!!!

Tot TU m-ai invatat candva ca trebuie sa merg cu fruntea sus pe drumul vietii, caci vor veni mai grele toate o data cu anii, si am avut incredere ca asa va fi.
Si azi, dupa 9 ani:) iti multumesc din nou, pentru ca mi-ai dat incredere ca ceea ce ma face pe mine fericita trebuie sa primeze in fata tuturor parerilor oamenilor!!!
iti multumesc pentru ca mi-ai dat curajul sa imi duc la gunoi prejudecatile. Sa nu ma mai uit in urma cu regretul ca daca le-as fi pastrat poate ar fi fost mai bine.
Au trecut anii, si durerile s-au multiplicat. Nu cantitativ, ci calitativ. Si acum simt mai dur, mai real, mai adanc orice suferinta.
Am mai multa putere sa las totul in urma si sa merg inainte. Si asta pentru ca durerea m-a facut "voinica":).
Traiesc. Si nu oarecum. Ci cu siguranta ca oricat de grele ar fi bagajele vietii mele, le pot cara pana la ultima treapta.
Iti multumesc pentru ca mi-ai dar puterea sa inteleg ca in viata important este CINE iti este alaturi, nu CE are acest CINE.
si-as mai putea spune milioane, dar ma opresc!
Traiesc.

joi, 14 iulie 2011

NU MAI POT

Nu mai pot sa iubesc; mi-ai pus lacat blestem,
mi-ai inchis poarta inimii; mi-ai strans nodul suprem
M-ai blestemat fara regret, fara de simt,
fara de drept.

nu mai pot sa iubesc. Mi-ai rupt lantul de dor
sa mai simt nu mai pot. Doar Nimic si Nedor.

nu mai pot sa iubesc. Mi-ai prins sufletu-n pumn,
L-ai strivit, l-ai dus singur la margini de drum.
L-ai privit si l-ai plans. L-ai strans tare la piept,
l-ai facut sa zambeasca. Fara regret!

nu mai pot sa iubesc. Sa ma bucur, sa plang, sa te cert, sa te iert?
nu mai pot sa iubesc. Si ce daca? ce-i drept?
nu mai pot sa iubesc. si nici TE nu mai poate trai.
caci de-ar face-o ...
si eu (TE) as iubi!!!!

15 iulie 20100

marți, 12 iulie 2011

Vreau sa plec ...

As pleca! Departe! De tot.
IMi lipseste insa curajul. Acela de a lua totul de la 0 intr-o alta tara, cu alta civilizatie, cu alti oameni - reci sa fie, dar macar sunt altii, si sunt straini- (nu m-ar durea atata nepasarea lor, doare mai tare nepasarea celor de aici!!!)
ma simt musafir. la mine in tara. La mine in casa (inchiriata!), la mine in pat. Diferenta este ca musafirii sunt SERVITI. Eu trebuie sa servesc.
deci ce sunt, de fapt? Un fel de sclav!!!
zic UN FEL DE... pentru a nu ma frustra si mai tare!!!!
Ma simt mica. Prea mica pentru acesti giganti care detin tot si nu dau nimic. Si nici nu cer vreodata gratis - eu-.
Halal Romania, as spune, Dar o spun prea multi!!!
m-AM SATURAT. sI-ATUNCI cand te saturi renunti. Eu insa sunt slaba. Foarte!!!
Nu ma contraziceti, stiu prea bine. Mi-e frica de risc mai mult decat de batranete.
si totusi... tot risc sa traiesc. Ca dracu`!!!
Vreau s-o iau de la 0 intr-o alta lume. Nebuna, fara logica, fara scapare!!!
sa fiu singura si sa reusesc sa nu mai fiu! Sa merg prin ploaie, dar sa simt stropii ca ma apasa, ca ma ingheata!!!
sa am motive sa merg mai departe, sa ma ridic, sa ma ascund. Si sa revin!!!
mda, VREAU!!!
are cineva CURAJ de vanzare?

luni, 11 iulie 2011

PUNCT. Si de la capat!

cu DOR, sper, data viitoare!!!
cu DOR de El. Acela care intarzie sa apara.(Unii zic pe care NU IL LAS EU SA MA DESCOPERE!)
Cu DOR de DOR. Acela pe care il simti cum iti fulgera fiinta si te invata sa iti topesti sufletul la flacara suspinelor.
Cu DOR de NOI. De mana prin ploaie, in brate pe arsita.
Cu DOR de Viata. Aceea pe care o simti pulsand in fiecare atingere de pleoape, in fiecare sarut furat la semafor. In fiecare pas pe care il inaintezi pentru a-i sari in brate!!!
Mi-e DOR. De DOR!
hm ... si cand mi-a fost - DOR-, am fugit. De teama. Si de siguranta ca nu are ce sa-mi ofere.(nu dorul, ci El!!!Ce nebuna, nu? )
si-acum il chem din nou. Pe DOR! Caci iar imi lipseste. Complicata sunt, cica!!!
PUNCT. sI DE LA CAPAT!!!
Gasiti capatul mai repedeeeeeeeeeeee, am nevoie sa-mi fie DOR!!!

duminică, 3 iulie 2011

CUM, fara tine?


Simplu!!!
am invatat sa merg pe drum de mana cu mine, sa adorm cu gandul la Mine, nu la Noi!
am invatat sa pasesc pe treptele sufletului tau pana la ultima. Si sa ma opresc. Pentru ca nu mi-ai permite sa intru.
am invatat sa privesc spre cer si sa ma bucur pentru ca imi voi aminti de tine de fiecare data cand il voi vedea senin. Sau innourat.
am invatat sa opresc in garile oraselor in care traiesti ca oricare alt barbat si sa nu cobor din tren. Nici sa intreb daca te-a vazut cineva alergand sa nu pierzi trenul. Si sansa de a ma revedea. Ci sa zambesc si sa mazgalesc pe geamul aburind a durere de suflet de Mine "POT SI FARA TINE!!!"
am invatat sa plang si cu si fara lacrimi. De durerea neamintirilor cu tine. Caci amintiri fara tine am atat de multe, incat sa acopere amintirile cu tine si sa nu ma doara ca A FOST, dar nu mai este!
am invatat sa port tatuaje, desi mereu am spus NU! nu definitive. Le schimb frecvent. Nu cu numele tau, ci cu Mine despre Tine. Greu de inteles, stiu, dar real.
si nu pe piele. Ci pe suflet.
Pe piele am invatat sa pastrez ceea ce tu ai gravat fara sa vrei, fara sa stii ca va ramane: urmele unor atingeri de palme care s-au impreunat candva cu ale mele pentru a scrie pe inima: "..."
e loc pentru a scrie o poveste. Oarecare! pentru ceilalti!!!
CUM, fara tine??? Simplu: cu fruntea sus!

CUM, fara tine?


Simplu!!!
am invatat sa merg pe drum de mana cu mine, sa adorm cu gandul la Mine, nu la Noi!
am invatat sa pasesc pe treptele sufletului tau pana la ultima. Si sa ma opresc. Pentru ca nu mi-ai permite sa intru.
am invatat sa privesc spre cer si sa ma bucur pentru ca imi voi aminti de tine de fiecare data cand il voi vedea senin. Sau innourat.
am invatat sa opresc in garile oraselor in care traiesti ca oricare alt barbat si sa nu cobor din tren. Nici sa intreb daca te-a vazut cineva alergand sa nu pierzi trenul. Si sansa de a ma revedea. Ci sa zambesc si sa mazgalesc pe geamul aburind a durere de suflet de Mine "POT SI FARA TINE!!!"
am invatat sa plang si cu si fara lacrimi. De durerea neamintirilor cu tine. Caci amintiri fara tine am atat de multe, incat sa acopere amintirile cu tine si sa nu ma doara ca A FOST, dar nu mai este!
am invatat sa port tatuaje, desi mereu am spus NU! nu definitive. Le schimb frecvent. Nu cu numele tau, ci cu Mine despre Tine. Greu de inteles, stiu, dar real.
si nu pe piele. Ci pe suflet.
Pe piele am invatat sa pastrez ceea ce tu ai gravat fara sa vrei, fara sa stii ca va ramane: urmele unor atingeri de palme care s-au impreunat candva cu ale mele pentru a scrie pe inima: "..."
e loc pentru a scrie o poveste. Oarecare! pentru ceilalti!!!
CUM, fara tine??? Simplu: cu fruntea sus!