greselile nu sunt de nereparat. asa cum iubirile nu sunt de nemurit. sarmanele mele ganduri! se chinuie sa joace sotron! poftiti de aruncati piatra!
pentru palmele mele
sâmbătă, 12 martie 2011
EA m-a iubit neconditionat!
ieri, cand ma intorceam obosita de la munca - acea munca in care nu trebuie sa invarti dosare, sa cumperi , sa vinzi sau sa convingi, ci sa II INVETI PE EI SA TRAIASCA, mi-am amintit de BUNICA. am simtit o durere pe care doar EA ma face sa o simt. sau lipsa ei, corect spunand.
mi-am amintit clipa in care statea nemiscata in acel CEVA al carui nume nu vreau sa-l pronunt- ce ii va fi pat pt totdeuna, iar eu ma uitam plangand la ea, numarand si rugandu-ma in gand ca preotul sa mai intarzie, sa o mai tin de mana rece ce mi-a incalzit mainile de atatea ori cand statea pe pat, langa soba si punea cu cealalta mana cate un vreasc pe foc, sa ii fie fetitei ei cald.
mi-am oprit lacrimile la imaginea aceea, mi-am continuat drumul spre casa, in orasul din care i-a fost teama ca voi pleca dupa cateva luni, pt ca nu voi putea face fata departarii de ei.
i-am scris pe suflet TE IUBESC-ul pe care niciodata nu i l-am spus personal, sau nu-mi amintesc! m-am uitat spre cer si i l-am trimis acolo, sa nu uite ca eu am ramas sa continuu ceea ce ea m-a invatat!
SA IUBESC SI SA FIU CINSTITA!
SA AJUNG OM MARE, SI ABIA APOI SA MA MARIT. DAR DOAR CU UN BAIAT CARE SA MA IUBEASCA!
"de ce suferi cu baiatul asta,cand esti frumoasa si desteapta si poti sa gasesti altul mai bun? l-am vazut eu, te iubeste, dar e prea gelos!" - si multa dreptate avea!
"nu e bun pt tine baiatul asta, mama, tu esti prea blanda, el e aiurit!" - si ce m-am mai amuzat cand i s-au implinit vorbele:)
"tot G ramane, cu oricati baieti ai fi!" - si asta se repeta an dupa an!:)- si cata realitate spunea!
"e departe baiatul asta, un` se atarna harta`n cui, dar daca il iubesti, du-te dupa el!dar daca nu te duci nu il iubesti de fapt!" - nu m-am dus dupa el, nici el n-a venit dupa mine. concluzia?:) nu a fost iubire adevarata!
"adi e frumusel, dar cu frumusetea nu faci casa! faci cu omul!" - n-am facut cu omul, doar dragoste bogata pe asternuturi sarace. si-am ramas cu frumusetea. AMINTIRILOR:)
"ce faci cu casa daca o faci la loc, mai mamaie, si mori dupa ce o termini?(cand i-au luat apele casuta ei, facuta caramida cu caramida de mainile ei si ale bunicului)- am intrebat-o. rasp ei:O LAS VOUA, MAMA, MACAR DACA NU MAI SUNT EU, SA AVETI CEVA DE LA MINE! exact asa a fost: a murit imediat ce s-a ridicat casa, ce i-am cumparat perdele "d-alea scumpe, de la Bucuresti",(nu erau scumpe, dar trei sferturi din pensia ei de C.A.P) pe care nu a mai avut timp sa le puna la ferestre.
n-am ajuns om mare, mamaie, nu m-am maritat inca, dar IUBESC si SUNT CINSTITA.
nu m-am intors la Adi, am dat frumusetea pe LINISTE SI LIBERTATE.
n-am tinut cont de departare cand am vrut un El.
am pus la geam perdelele "scumpe".
si tot G ramane! singura afirmatie care nu e la timpul trecut!
Etichete:
Capitolul "Picatura de Roua"
" nu sunt nimic din ceea ce am vrut să fiu \ dar fiindca m-am născut fără să ştiu \ rămân \ acelaşi care sunt!"
(Ion Minulescu)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
dreptul la replica