fara cuvinte, dar cu prea multe cuvinte.exact acelea care ar fi trebuit TRAITE si RETRAITE pana la satietate, nu lasate undeva pe coli care s-au ingalbenit.
fara vise, dar cu vise care si-au gasit implinirea in neimplinirea lor stropita cu apa de cer.
adica .. lacrimile acelea pe care le plange Dzeu pt ca pe mine ma doare, pt ca tocmai eu, cea care nu merita, trebuie sa isi inalte ochii spre cer si sa spuna NU TE VOI AJUNGE NICIODATA! nu pentru ca nu as putea, ci pentru ca ....
fara ratiune, acea ratiune care m-a invatat sa descopar si sa ascund, sa lupt si sa fug, sa renunt si sa mai vreau o data! si-nca o data!
cat te-am iubit! fara reguli. fara calcule. fara analize de text si radacini la patrat.
fara energie kinetica si forta. de orice tip.
doar cu forta mea. de a crede in iubirea aceea mai mult decat in Dzeu. mai mult decat in tine, mai mult decat in noi.
cat te-am iubit!!! fara regrete si acuze de "tu nu!", fara dorinte de "iubeste-ma la fel!"
:)
Monica, ti-s spus cineva ca ai iubit o HIMERA?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
dreptul la replica