Nu credeam că visele mele într-o zi...

azi ai vorbit cu sufletul meu altfel decât până acum. Ameţit de data asta de licori bahice, nu de mine. Ştiu cum mă priveşti când eşti ameţit de mine, ştiu cum simţi. Ceea ce nu ştiam până acum este cum iubeşti când nu sunt lângă tine şi când bei din paharul de sticlă, plin cu vin, ci nu din paharul plin de mine. sau doar din el. căci eu sunt departe!
Azi mi-ai împlinit un alt vis (primul este acela de a fi iubită aşa cum mă iubeşti tu): cuvintele sufletului meu, cântate pe ritmuri de vise transformate în realitate.
"10 întâmplări ciudate şi-o minune- te-au adus în casă 10". Ştii că niciodată nu am crezut în minuni? Şi nici că e nevoie de 10 întâmplări pentru a iubi. Nu ştiu dacă întâmplarea ne-a adus unul în faţa celuilalt, nici dacă a fost nevoie de 10 clipe pentru a mă topi în ochii tăi. În braţele tale şi în liniştea sufletului tău. (aceea pe care o căutai demult).
S-ar putea să fi fost 10 zile între prima privire şi primul dans. Dar cu siguranţă a fost o minune creată de tine sclipirea din ochii tăi atunci când mi-ai spus prima oara TE IUBESC.
Acum cred în minuni. Nu pentru că ar exista ele în sine, ci pentru că tu le faci şi le denumeşti MINUNI pentru ca lumea să înţeleagă. Trăim în lume, trebuie să ne facem înţeleşi. deşi nu TREBUIE. E prea mult pentru noi acest cuvânt.
Complicat ce spun. Nimeni în afară de tine nu înţelege, cu siguranţă!

..............................................................................................................................................................


... nu cred că poţi înţelege...  cum se rup toate chingile temerilor mele când alegi să vorbeşti cu mine în ritm cu cerul.
"Ştii de ce te iubesc? pentru că eşti a mea!"
Nu sunt de acord cu tine! Mă iubeşti pentru că sunt ceea ce tu căutai cu mâini  tremurânde printre picăturile ploii care picau zi de zi din cerul pe care eu îl iubeam dinainte să nasc iubirea asta. A noastră.
... şi de fapt... de ce trebuie să îmi explici de ce mă iubeşti? Neah, nu căuta răspunsuri! iubeşte-mă şi atât.

 Nu am avut timp să spun că sunt fericită în timp ce ascultam. În timp ce, cu ochii închişi, te vedeam cum mă priveşti şi îmi spui că sunt micuţa aceea nebună, ce-ţi scrie TE IUBESC nu doar din pietre fericite, ci şi pe hârtie. Şi se semnează apoi. pentru că tu ai nevoie uneori şi de ceva acte netrecute prin instanţe. Cea care trece 2 minute doar să îţi aducă bucăţica de hârtie. Să plece şi să nu se uite în urmă când coboară scările. Căci ştie ce-a lăsat acolo.
nu am avut timp să îţi spun că zborul mi-a adus cea mai curată iubire din toate câte pot exista într-un suflet ce a zburat deasupra timpului ani la rând, amăgindu-se cu tot felul de poveşti scrise, dar netrăite.
Da, zborul mi te-a gravat pe suflet. Cerul te-a scris pe aripa sufletului meu. Şi tot el mi te-a ales. Într-o zi în care erai la fel ca azi, ameţit nu de mine!
Zbor cu tine, dragul meu, fără să pilotezi avioane, fără să fii pilotul meu secret:), fără să te strâng în braţe înainte să atingi manşa şi să mă laşi pe pământ, în timp ce tu îţi trăieşti povestea primei iubiri şi o scrii cu degetul pe plexiglas.
zbor cu tine, căci pilotezi ceea ce nimeni nu a putut pilota vreodată (aici nu există şcoli care să te înveţe): FERICIREA MEA!