nu merit

Sunt plină astăzi de durere, nu e al meu, dar eu-s a lui.
Iubesc. Şi când iubeşti te dărui. Iubeşti, şi nu te dai oricui.
Chiar dacă îl împart cu alta, iubesc şi nu pot renunţa.
Îmi dă cât poate. Asta este. Accept. Aşa e soarta mea.”

Iubeşte, draga mea, iubeşte! N-am spus să tai ce a crescut.
Dar să târăşti un suflet tânăr, să-i faci tu riduri... nu-i prea mult?
Şi pentru care crud blestem te laşi călcată în picioare,
Să fii un preş.. zi-mi, nu te doare?

„Iubesc. Şi când iubeşti înduri.
De-i puţin, mult ţie îţi pare, căci tu iubeşti, nimic nu furi.
Mă doare, dar decât nimic, mai bine cât puţin primesc
Nu-i mult, dar am, şi mulţumesc.”

Şi uite-aşa, devii, femeie, din tot, nimic, din nimic tot
Ce-i trebuie unui bărbat ce nu-i nici demn, dar are vot
În plus faţă de cel ce are respect pentru ce-i femeiesc
Şi-şi strigă săl audă neamul: „Ăsta-i destinul bărbătesc!”

6 oct 2012