Viaţă nouă
Ion Popa - Crede-ma amore

Asculta mai multe audio diverse


Am învăţat să tac când secundele vorbesc prin cuvinte neînţelese, am învăţat să tac când durerile strigă în mine mut …
Am învăţat că pentru a fi fericită trebuie să lupt, dar ceea ce nu am ştiut niciodată a fost să mă despart de nefericire; o nefericire pe care mi-am creat-o din neînţelegeri şi din dureri, din neîncrederi şi din lipsă de curaj…
Mai presus de toate, nu am ştiut să lupt pentru fericirea mea!
Nu ştiu să fac ceea ce îmi doresc, nu ştiu să renunţ la mine pentu o clipă de adevăr… nu ştiu să am curajul să strig cât e de greu, să plâng când lacrimile îmi curg în suflet.
Nu ştiu să las să-mi cadă rouă din inimă peste timpul bolnav de aşteptări şi deziluzii.
Nu ştiu de ce îmi e teamă să nu fiu încă o dată înlăcrimată, nu ştiu de ce nu îmi opresc singură neînţelesul şi nu te întreb unde ai rămas?
Ştiu că eşti acolo, departe, dar ştiu la fel de bine că în sufletul meu e încă toamnă!
Şi mai ales ştiu că eu nu îi dau voie primăverii să îmi pătrundă sufletul … EU… pentru că eu mă ascund în spatele tăcerilor care mă ucid în fiecare secundă, pentru că eu mă despart doar de speranţă, nu şi de Incertitudine…
Ştiu că trăieşti în lumea căutărilor, ca şi mine, suflet rebel hoinărind pe cărăile destinului , neavând curajul să se mai gândească la ce vrea , neavând curajul să mai ceară ceva … ştiu atâtea şi totuşi nu ştiu nimic…
Nu ştiu ce simţi, nu ştiu de ce, nu ştiu unde şi mai ales nu ştiu când vom găsi fericirea pe care o căutăm plângând tăcut de atâţia ani ?!
Oare nu ne complicăm singuri viaţa, cerşind fără să întindem mâna, iubire şi înţelegere? Oare nu ne plecăm capetele mut în faţa vieţii care ne vrea fericiţi? Oare nu suntem NOI vinovaţi pentru nepăsarea cu care credem că ne privim unul pe altul? Oare nu am găsi în NOI răspunsurile atâtor întrebări pe care nici măcar nu avem curajul să ni le punem?
Amândoi avem nevoie de o viaţă nouă; fiecare caută însă în alte părţi ceea ce are chiar în faţa lui… şi ne încăpăţânăm să fugim unul de altul pe cărările vieţii, cu sufletele scrum şi să tăcem când inima strigă dinăuntru ”VORBEŞTE!”
Tu cauţi înţelegere pe străzi pe care niciodată nu a trecut durerea, crezând că acolo găseşti sufletul care să TE înţeleagă, fără să înţelegi o dată pentru totdeauna că niciodată un om nu poate oferi ceea ce a primit pe gratis … un om care doar primeşte şi nu oferă nu este un om fericit, la fel cum nu este un om pregătit să înteleagă, să vrea, să iubească, să dea fără a cere în schimb…
Tu cauţi iubire pe strada unui suflet care nu poate dărui mai mult decât are, şi te încăpăţânezi să vrei să schimbi o inimă ce nu simte …
Acolo unde nu există, poţi clădi… dar numai cu acord… iar dacă nu eşti lăsat, nu plăti degeaba! Sunt “bani” pierduţi , pe care nu-i vei mai recupera niciodată! Înţelegi ce vreau să spun? Nu cred…
Banii reprezintă timpul tău, al nostrum, al tuturor.
El nu se mai întoarce niciodată!oricât de fericit te va face cineva într-o zi, anii pierduţi pentru un suflet care îţi dă numai nepăsări nu ţi-i mai dă nimeni înapoi!
Ceea ce cauţi tu se află în faţa ta … (fericirea este de cele mai multe ori chiar lângă noi, dar noi suntem prea grăbiţi s-o observăm, prea preocupaţi cu lucruri de nimic pentru a-i da voie să ne spună 2 vorbe), dar fugi din teamă de a nu … nu ştiu din ce teamă .
Ştiu doar că fugi! Ştiu că priveşti în faţă realitatea, o vrei, dar nu sub înfăţişarea asta…
Iţi doreşti înţelegere doar din partea unui suflet; de la care însă nu o primeşti…
Nu ai curajul să încerci să o TRĂIEŞTI lângă sufletul care îşi caută perechea, rătăcind ca şi tine, pe străzile pe care niciodată apa nu a inundat, adică … ne căutăm perechea în suflete care nu au suferit niciodată suficient încât să înţeleagă !!!
Tu îţi doreşti, şi ştii că poţi să ai, dar nu e totuşi … şi te întrebi de ce; sau nu-nţelegi de ce; eu ştiu că NU E pentru că TU nu laşi !
Eu îmi doresc, nu ştiu de pot avea, dar nici nu am curajul să întreb sau să cer voie să încerc să intru…
Eu plâng fără lacrimi, strig fără voce, strâng fără forţă, caut fără lumina ochilor! Şi-apoi mă întreb de ce nu găsesc…
Eu caut un suflet pe care îl am în faţa mea; în care însă nu am ştiut niciodată dacă pot intra; dar mă încăpătânez să ţin în mine dorinţe şi ceritudini pe care le găsesc în fiecare zi în sertarele gândurilor …
Da, amândoi avem nevoie de o viaţă nouă!
Haide s-o începem împreună sau să ne pierdem definitv în minciuni!
Hai să decidem cu cine vrem să mergem de mână pe cărările vieţii!
Măcar cu cine să încercăm…!
Şi am spus tot …

2008