fraza asta mi-a scaldat ochii in lacrimi cand i-am inteles esenta! acum vreo 3 ore, cand mergeam cu acelasi metrou nemernic ale carui "podele" le calc in picioare zilnic, obosita de mersul sacadat al vietii mele.
ma indreptam spre parc, injurand in gand intarzierea acestui metrou care imi va smulge din nou acel "SCuza-ma ca am intarziat " pe care il urasc de atatia ani de zile!
citeam , scaldata in ganduri care imi brazdeaza timpul ce trece si el mult prea repede! la acest alineat mi-am oprit timpul , gandurile si orgoliul .
Stateam cuminte pe scaun , altul in fiecare zi , doar ca adaposteste mereu alte ganduri , mereu diferite, mereu gata sa se schimbe!
am recitit fraza de "n" ori cate "n" , pentru ca ceva din ea este "deviza" mea!:) "VA FI BINE!"
intotdeauna am stiut ca in viata mea finalul va fi bine, si probabil de asta si sunt atat de optimista si de "mereu cu zambetul pe buze" in fata voastra , fara a sti ce imi striga sau imi "zace" dincolo de masti! de caciuli sau fesuri :)
dar "daca nu va fi , atunci nu este finalul" m-a lovit exact in moalele capului!!! imi dau seama cat de putin pretuim timpul! cat de putin ne gandim ca acel maine pe care il invocam mereu cand orgoliile ne bat la usi poate sa nu mai vina niciodata si atunci sa ramanem cu vorbele nerostite... degeaba ne mai rupem buzunarele, degeaba ne mai sfasiem sufletele! timpul trece si o data cu el sansa noastra la fericire!
eu stiu sigur ca in final totul va fi bine , iar azi am aflat si cred cu tarie ca daca nu e bine nu e finalul :)) , dar ma doare putin imaginea asta a dezastrului :) ce ne pandeste la fiecare pas pe care il facem doar pe jumatate!
nu vrem sa spunem " imi pare rau!" tocmai pentru ca desi ne stim vinovati , ne-am obisnuit ca cel de langa noi sa ne ierte fara a mai auzi "iarta-ma!" e atat de dura realitatea ... incat nu vreau sa ma gandesc la clipa in care va trebui sa-mi dau socoteala mie , in fata timpului, lipsa fericirii mele!
d-asta nu suntem fericiti : pentru ca in loc sa spunem "imi pare rau!" inchidem brusc telefoanele , nu ianinte de a tipa astefel incat celalalt sa stie "cu cine sta de vorba" , trantim un "hai pa" lipsit de vreun pic de valorizare, aruncam cu mizerie, improscam cu noroi iubirea sau trairile frumoase care ne leaga , din acel orgoliu blestemat care tot ce vrea e sa ne amarasca vietile si sa ne otraveasca sufletele!
ma urasc cu fiecare clipa de orgoliu pe care o am si imi spun de fiecare data " ai mai pierdut un minut de fericire prin simpla ta tacere absurda si prosteasca!" e mare lucru ca imir ecunosc greselile, stiu asta si ma bucur ca sunt una din putinele persoane care au curajul sa recunoasca atunci cand au gresit, dar ma apasa al naiba de tare apa aceea murdara a mastilor pe care le purtam in fata celor dragi!
fara a ne da seama ca Maine poate sa intarzie pt totdeauna si sa nu ne gaseasca imbratisati! sau blanzi , sau indragostiti, sau fericiti!
da, e clar ca nu va fi finalul daca nu este bine ... dar si daca va fi? ce vei face?!
va pup
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
dreptul la replica