Alzhaimer vomită
amintirile la wc-ul din colţul bulevardului.
Se amestecă unele
cu altele, lasă un miros de putrefacţie
Pe mine mă dor
medicamentele din cutiile psihiatrilor
De nu mai ştiu de
unde să-mi apuc gâtul să le-nghită.
Schizofrenia
strânge de gât halucinaţiile,
Se mozolesc între
ele la intersecţia gâtlejului
Mamă, mi-am strâns de gât sufletul
Cu eşarfa roşie,
Şi-a rămăs din ea
sevă de dat morţilor.
Pe cuvânt, mamă, că dacă ai fi aici
Ai învăţa de
toate bolile sinonime cu nebunia
m-ai întreba cine
e nemernicul care mi-a dat halatul ăsta
atât de gri
să-l îmbrac câtă
vreme stau de veghe la uşa nebunilor
Au înnebunit
morţii, mamă!
Şi eu încă strâng
eşarfa de gât...
24 octombrie 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
dreptul la replica