Nu mai poate
timpul să se ridice din pat
De-atâta
bătrâneţe a aobosit obrazul
Nu mai ţine minte
când s-a însurat
Şi cu cine
Nici câţi copii
are.
Paralizează timpul.
I-au murit oasele, muşchii
Şi i se mai mişcă
numai ochii.
Mă priveşte cu
toate ridurile lui
Şi ele îmi spun
că femeile se fac urâte
Când îmbătrâneşte
timpul în ele.
29 octombrie 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
dreptul la replica