« Au trecut peste mine
şi femei frumoase, cu pretenţii
Şi tocuri ascuţite. »
Şi tocuri ascuţite. »
Tudor Belea
Tocurile ascuţite pe mine m-au descălţat mereu de furtuni.
Vântul se sperie de găurile făcute în pământ.
Fuge vântul ca un trubadur de rănile mele arhaice
Bate crengile ochilor mei ca o limbă de ceas stat
Prin care vezi piese de teatru în niciun act.
Tocurile ascuţite pe mine m-au speriat întotdeauna de mine.
Femeie frumoasă, născută în talpa piciorului tău stâng
Atât de frumoasă, încât vieţile au născut cutremure
Să nască la rândul lor furtuni.
Tocurile ascuţite pe mine m-au împiedicat mereu de tine
Mă opream pe străzile fără intersecţii apăsând tocurile în locul
ambreiajului.
Într-o noapte am încurcat frâna cu acceleraţia
Şi am lovit mortal tocul ascuţit
al sufletului tău.
l-am ucis.
Şi devenea tot mai ascuţit pe măsură ce murea.
Sunt
o femeie frumoasă, da !
Şi când am să mor
Mă vei îngropa la prima
intersecţie, pe stânga,
Sub tocul ascuţit al vremilor
tale.
28 oct 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
dreptul la replica