scrisoare

Iubitul meu,

Mi-ai spus cândva că o dragoste ca a noastră găseşti greu. Apoi, cu lacrimi undeva în colţ de ochi îndureraţi, mi-ai spus: „Ne găsisem!”

Şi-aveai dreptate! Ne găsisem aşa, dintr-o întâmplare absurdă, fără timp şi noroc fără limite.

Ne găsisem străini de iubire, fiecare pe aripa lui de aşteptare, aruncaţi de destin într-un vid din care nici nu ştiam de ce-am ieşi...

Ne găsisem cu mâinile pătate de nestrângeri, cu braţele nepline de nimeni şi fără căutări disperate.

Ne trezeam la amiază, căci nopţile erau pentru făclii, şi dimineţile pentru aburi fără cafea.

Ne iubeam fără cuvinte, fără dragoste oarbă şi fără ochi lacomi. Doar cu rânduri de suflet pe felii de dragoste.

m-ai acuzat de-atâtea ori că sunt copil, că nu sunt capabilă să înţeleg şi să.......

VA INVIT SA INTRATI IN LUMEA IUBIRII SI SA CONTINUATI ACEASTA SCRISOARE ASA CUM SIMTITI!
TRIMITETI-MI GANDURILE LA ADRESA: monica.berceanu@yahoo.com, impreuna cu numele vostru, varsta si orasul, SI CEA MAI SENSIBILA SCRISOARE VA PRIMI PREMIU CARTEA NEA, "PUNE ULTIMA PIESA!" 
va astept cu drag!

Monica