aveam un nume de singuratate candva...
chiar inainte sa te cunosc pe tine!
ma numeam simplu ... Monica!
ma trezeam dimineata si faceam un dus, manacam si ma grabeam spre serviciu!
ajungeam acolo si imi imparteam clipele in cateva momente de reusita.
ma intorceam de la serviciu si imi spalam momentele cu axion!
mancam ce gaseam in frigider si stateam cuminte pe scaunul stricat din sufragerie,
digerand secundele de Singuratate!
pana intr-o zi, cand te-am intalnit pe tine ... un nume oarecare, dintr-un registru oarecare, al unui oarecare consiliu local!
si de atunci mi-am schimbat numele ... nu-l stiu pe cel nou ...
pentru ca pana sa il aflu deja te-ai sters tu din registrul Prezentului meu!
si o data cu tine s-a sters si el, acel nume cu iz de speranta!
cu siguranta ma numeam mai frumos decat Singuratate, dar nu prea am cum sa aflu detalii,
pentru ca ai plecat cu tot cu cerneala, cu file si date!
stiu doar ... ca ma numeam candva Monica!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
dreptul la replica