Nu pot să te revăd de lacrimi sacre ,
Profan mi - e azi altarul de iubire …
Mă doare de te - aş mai privi o clipă
Prin inima ce plînge - n nemurire …
Nu am curajul vorbele - ţi s - ascult ,
Mi - e frică să te pierd din nou acum …
Nu pot să te privesc prin `cel trecut ,
Căci azi povestea noastră - i numai scrum …
Am ars filele dragostei curate ,
Mi - a fost prea teamă de povara grea …
Nu pot să te readuc in viaţa asta ,
Nu pot , deşi te-ador , iubirea mea …
Te mai privesc l - al timpului pervaz ,
Eşti Tu – ingerul meu iubit şi trist .
Mai plîng prin lacrima uitării
Sunt Eu – îngerul tău , tăcut artist …
Şi - acum te chem . - e prea tîrziu . Păcat …
Eşti Tu - un demon fermecat …
Te mai iubesc şi - acum la fel , mai mult -
Sunt Eu - visul cel blestemat …
Ucid al dragostei actor - pe scena vieţii suntem NOI .
Învie lacrima din chin - suntem doar noi eroi …
Te strig , te chem – eşti Tu …
Mă strigi , mă chemi - sunt Eu!
- 20 ian 2003-
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
dreptul la replica